Ştiri:

Unirea Principatelor române sub Alexandru Ioan Cuza (1859)Inapoi  
7 octombrie 1857 – În cadrul Adunării ad-hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezenta Proiectul de rezoluție care cuprindea “dorințele fundamentale” ale românilor moldoveni, arătân...d că “dorința cea mai mare” este Unirea Principatelor într-un singur stat.


În 1859 se realizeaza Unirea Principatelor române sub Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineață - Nicolae Grigorescu îi relatează lui A. Vlahuță – “ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus șaua pe cal, și fuga la târg. Atunci am vazut eu ce va sa zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părțile. Își ieșeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrățișau și încingeau hora în mijlocul drumului. Și era un ger de crăpau pietrele. Da unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie.”

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părțile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comiși, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învățat pâna în 1831 la Iași, unde a avut colegi pe câțiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde iși ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în țară și a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul “Petersburg” din Iași, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntașii adunării arestați din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat și Cuza; a reușit apoi să scape de sub pază și să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, dupa care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în țară și în perioada pregătirii Unirii indeplinea funcția de pârcălab de Galați. Ca forma de protest față de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza și-a dat demisia din funcția de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar și de partizanii celor doi Sturza care candidau susținuți de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaților prezenți în Moldova. În drum spre Constantinopol, delegația Moldovei s-a oprit și la București influențând pe reprezentanții Partidului National din adunarea electivă.

În ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales și domn al Țării Românești. Alegerea sa a produs în întreaga țară o puternică explozie de entuziasm. Situația nou creată în cele două principate urma să facă obiectul discuțiilor Conferinței Internaționale de la Paris. Încă din aprilie 1859 Franța, Rusia, Anglia, Prusia și Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta și Austria au recunoscut în septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Cuza.
Focșanii - oraș prin excelență negustoresc - a trait cu intensitate frământările politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epocă, focșanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continua intensificare a dorinței de unitate a românilor. Despărțit în două - Focșanii Moldovei și Focșanii Munteni - de un braț al Milcovului, orașul întruchipa, în acea vreme, situația celor doua țări vecine și surori. Desființarea hotarului de la Focșani echivala cu Unirea celor doua Principate și crea premisele punerii temeliei statului național unitar român.

Entuziasmați de victoria obținută de confrații unioniști moldoveni, deputații munteni din Adunarea Electivă dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiasi Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenției de la Paris, dorința națiunii române. În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza a fost oaspetele orașului Focșani. Mii de oameni i-au ieșit în cale în drumul dinspre Mărășești, pe unde venea de la Iași. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe șosea, pe ulițele pe unde trebuia sa treacă și, în fața curții boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeața și infășurate în pânză tricoloră.
Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune și 650 ulcele de tuci cu smoală, pacură (s-au consumat 30 vedre) și seu (60 ocale) erau așezate pe ulițe, pentru a se aprinde și a lumina feeric orașul. S-au mai ridicat în oraș, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad și pe care ardeau lumânări și felinare. După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei și 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei și 20 parale. Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au împodobit porțile cu verdeață și la ferestre, toata noaptea au ars lumânările bucuriei obștești. “La apariția Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici miliare, una din Iași și alta din București, precum și tarafe de lăutari, cântau Hora Unirii și un imn al vremii “Timpuri de Marire”. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligență". Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, și a chemat la el pe cei doi soldați care făceau de straja la hotar: un moldovean și un muntean. Le-a spus ca sunt frați și i-a pus să se îmbrățișeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui și să comunice comandirilor că de azi înainte și pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focșani. De aici, însoțit de notabilitațile orașului și de mulțimea de oameni, Cuza a mers până în centrul orașului, unde au jucat cu toții Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscălești, unde a doua zi a primit în audiență multă lume, se zice și pe Moș Ion Roată.

La 11 decembrie 1861 a fost dată de domnitor proclamația prin care făcea cunoscut întregii națiuni ca: “Unirea este îndeplinită. Naționalitatea Română este întemeiată. Acest fapt mareț, dorit la generațiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldura de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante și s-a înscris în datinile Națiunilor. Dumnezeul părinților noștri a fost cu țara, a fost cu noi. El a întărit silințele noastre prin înțelepciunea poporului și a condus Națiunea către un falnic viitor. În zilele de 5 si 24 Ianuarie ați depus toată a voastră încredere în Alesul nației, ați întrunit speranțele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru va da astazi o singură Românie. Vă iubiți Patria, veți ști a o întări. Să trăiască România!”
Sursa : http://istoria.md/articol/261/

 





    Total 5 Comentarii
1
  Adaugat de: azEbSSddNrH
07 Februarie 2013 (11:59)
iEnrOCsClDoywVTkDDI
Tudor:Cum se procedează een cazul ceend un retazialor este s alarieat din vulumul realizării, Ɵi din pricin obective sa lariul se primeƟte mai mic de salariul minim prevăzut de l eje.ƞi dacă apar aƟa cazuri zilele de sărbători Ɵi cel e de odihna lucrate de angazator binevol se platesc dublu, l ueend een consederaƣie că sa făcut adaus peenă la salari u minim. Dacă se poate indicaƣi num Hotăreerei referitor la salarizarea din volumul de realizat
  Adaugat de: Fu7f7O5P0tAR
10 August 2014 (04:45)
ftXwN2NLu
imi aduc aminte ca unul dirtne candidati a spus clar ca NU es te de acord cu proiectul Rosia Montana, insa nu imi mai amin tesc daca Geoana sau Antonescu.Ironia mea se adreseaza nu at at celor ce au votat pe CINEVA, ci celor ce au votat CEVA, d e exemplu lupta impotriva grupurilor de interese . Cu un pi c de deschidere era evident (sau ma rog, mi s-a parut mie) c a Basescu nu e cu nimic mai breaz decat Geoana la acest capi tol, precum si la multe altele. Dar stiu o gramada carora nu mai daca le sugerai ca lupta impotriva mogulilor e o miciu na ordinara (remember paragraful meu dinaintea T2 ) luau fo c de-a dreptul. Asa ca o sa ironizez in continuare. Probabi l ca la un moment dat o sa ajungi sa regreti ca nu l-ai vota t pe Geoana. Daca ai fi facut-o iar Geoana ar fi iesit Prese dinte, probabil ca la un moment dat ai fi ajuns sa regreti c a nu l-ai votat pe Basescu. Eu ma cam asteptam la asta, de a ceea nici n-am vrut sa votez in T2.
  Adaugat de: voF7vxOP
10 August 2014 (10:02)
4sp6A2cr
joness, Gabriel a sponsorizat ambii caniaddti. A fost mai mul t decat vizibil in dezbatere, a fost de-a dreptul transparen ta sponsorizarea. Chiar am fost atent in dezbatere cand li s -a pus intrebarea, amandoi topaiau sincron, gen Da, Rosia M ontana trebuie sa inceapa doar si doar daca respecta standar dele de mediu, dupa o expertiza de mediu, etc. etc. bla bla Si eu in locul lui Gabriel as fi pompat sume la greu nu doar lui Naumovici ci si direct la toti cei trei caniaddti din T urul 2.Si daca m-as intoarce de treizeci de ori in timp nu l -as fi votat pe Geoana. Iar asta nu ma face votant Basescu , stiam foarte bine ce poama de populist mitocan vine la Cot roceni. Stiam ca vor aparea parerile daca l-ati votat doar fiindca mi-am asumat votul cand puteam sa nu particip sau s a fiu discret. Dar a face misto de asta e ca si cum am rade de unul care e pus sa aleaga intre a-si taia o mana sau un p icior.
  Adaugat de: v538S6Ydzz
04 Iunie 2016 (23:34)
KY23qyUjYp3C
We82re a bunch of volunteers and opening a brand new sch eme in our community. Your website provided us with useful i nformation to work on. You have done a formidable job and ou r entire group will probably be thankful to you.
  Adaugat de: ZjGgJbm0R0gP
05 Iunie 2016 (04:36)
WefZ5uTXm
My goals weren’t that amiiubots…3 half marathons, done done and done. Next year I’ll be a bit braver!!! I think they should include abs (ugh) and maybe some yoga ( ugh too). I still don’t speak Spanish, either!!Cathryn recently posted..
1
    *Toate campurile sunt obligatorii.
  Nume
 
  Titlu
 
  Text
 
NEWSLETTER
  Aboneaza-te la newsletter
  pentru a primi prin e-mail
  ultimile noutati
Opinia Publică
Care ar trebui sa fie prioritățile instituțiilor statului pentru județul Botoșani ?
Investiții în infrastructură
Investiții în sănătate
Valorificarea turismului rural
Investiții în agricultură
Atragerea investitorilor străini în județ
Total voturi: 105
Fotografia Zilei

Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce mor, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. ( I Corinteni 1;18)   citeste tot

Evenimentele Zilei

Sinaxar 21 Iulie În aceasta luna, în ziua a douazeci si una, pomenirea Preacuviosilor Parintilor nostri Simeon, cel ce s-a facut nebun pentru Hristos, si Ioan împreuna-pustnicul. Acesti sfinti au trait în cetatea Edesei citeste tot




www.ghe.ro

www.transformatoaredetensiune.ro

www.aquabotosani.ro

www.comunebotosani.ro

www.imobiliarebt.ro