Ştiri:

Sinaxar 21 Aprilie

În această lună, în ziua a douăzeci și una, pomenirca sfântului sfințitului mucenic Ianuarie episcopul, și cei împreună cu dânsul Procul, Soson și Faust diaconii, Dezidcriu citețul, Eutihie și Acution.

Acești sfinți au fost dați la multe chinuri în zilele împăratului Dioclețian și a lui Timotei guvernatorul Carnpaniei, și mai pe urmă neînfricoșându-se nici plecându-se poruncilor păgânești, li s-au tăiat capetele. Iar arhiereul Ianuarie a fost băgat în cuptor, și scăpând din el, i s-au tăiat vinele, și tăindu-i-se și lui capul cu sabia și-a primit sfârșitul.

Tot în această zi, pomenirca pătimirii sfântului sfințitului mucenic Teodor cel din Perga Pamfiliei și a celor împreună cu el.

În împărăția lui Antonin stăpânind guvernatorul Teodot în Perga Pamfiliei, alegea la rânduiala ostășească pe tinerii cei frumoși și tari cu trupul, spre slujba împărătească. Cu aceștia au luat și pe acest fericit Teodor, frumos la vedere, și la guvernatorul Teodot l-au dus; care a pus pe el ca și pe ceilalți tineri semnul cel ostășesc. Iar sfântul Teodor semnul acela îndată l-a aruncat de la sine, zicând: "Eu însemnat sunt din pântecele maicii mcle, cu Împăratul meu cel ceresc, cu Domnul Iisus Hristos, și nu voiesc să fiu ostaș la alt împărat." Și l-a întrebat pe el guvernatorul: cărui împărat te-ai făcut ostaș? Răspuns-a sfântul: "M-am făcut ostaș Aceluia ce a făcut cerul și pământul." Și îndată guvernatorul cunoscând că e creștin, i-a zis: "Au nu vei aduce zeilor noștri jertfe?" Răspuns-a sfântul: "Eu demonilor celor necurați jertfă niciodată n-am adus, nici voi aduce." Atunci a poruncit guvernatorul ca să-l bată pe el; și bătându-l foarte, iarăși la întrebare l-a pus inainte, și i-a zis: "Acum, oare, pleca-tu-te-ai, și mai cu blândețe ne vei răspunde nouă, și te vei închina zeilor?" Răspuns-a sfântul: "De ai fi cunoscut și tu pe Dumnezeul ce te-a făcut pe tine, singur ai fi voit ca să te închini Aceluia." Și a poruncit guvernatorul ca să aprindă un foc, și să aducă o tigaie mare de fier, și să topească multă smoală, pucioasă și ceară, și să pună în tigaie pe mucenicul gol, și să toarne peste dânsul cele topite. Și făcându-se aceasta, deodată a făcut Dumnezeu o minune preaslăvită. Pentru că un vuet mare ridicându-se, și făcându-se cutremur, a crăpat pământul în două în acel loc, unde se afla focul și tigaia, și apă multă din crăpătura pământului a izvorât, și a stins focul și tigaia, iar sfântul mucenic cu totul a rămas sănătos, și către guvernator a zis: "Iată vezi că nu al puterii mele este lucrul acesta, ci al lui Hristos Dumnezeului meu, Căruia eu slujesc; iar tu de voiești ca să cunoști puterea zeilor tăi, clădește alt foc și tigaia iarăși o arde, și poruncește ca pe unul din ostașii tăi să-l întindă pe ea în numele zeilor tăi, și atunci vei vedea puterea lor, și tăria cea întru toate a Dumnezeului meu o vei cunoaște."

Iar ostașii cei ce-i stau înainte auzind acestea, au zis către guvernator: "Nu, domnule, să nu faci nouă aceasta, ci mai ales papilor zeilor să le faci așa. Pentru că mai degrabă va asculta tigaia pe popa, ca și pe Teodor, și nu-l va arde pe acela, precum și pe dânsul." Iar guvernatorul îndată poruncind să cheme pe un popă, l-a întrebat pe el: "Cum îți este numele?" Răspuns-a popa: "Dioscor îmi este mie numele." Zis-a către dânsul guvernatorul: "Cu ce fel de vrajă și buruiană se ung creștinii, și intră cu îndrăzneală în foc, și nearși rămân, precum și Teodor acum de foc nevătămat este?" Răspuns-a Dioscor: "Creștinii nu sunt vrăjitori, ci numele lui Hristos este așa de puternic, încât unde este chemat Acela, acolo toată buruiana si basmele cele vrăjitorești se strică, și demonii se cutremură." Zis-a guvernatorul: "Au doară, mai tare este Hristos decât Dia al nostru?" Răspuns-a Dioscor: "Dia și ceilalți zei cu dânsul sunt idoli surzi și nesimțitori, și te rog pe tine, nu mă sili pe mine ca să mă sui pe tigaie, ci de voiești ca să știi puterea lui Dia, pe acela singur mai ales să-l pui pe foc." Zis-a guvernatorul: "Și cine poate să facă aceasta? Pentru că cine va îndrăzni să pună pe zeu în foc?" Zis-a Dioscor: "Poruncește-mi mie, și eu voi face aceasta. Și de se va împotrivi mie Dia, atunci îl voi crede pe el, că este Dumnezeu, și poate să se apere pe sineși de foc." Zis-a guvernatorul: "Cu adevărat de acum nu mai ești tu popă de vreme ce unele ca acestea asupra zeilor grăiești." Răspuns-a Dioscor: "Am fost popă, asemenea ție întru credință păgânească, însă văzând acum pe fericitul Teodor neclintit de chinurile ce i se dau de la tine și de foc nears, am cunoscut puterea lui Hristos, și neputința mincinoșilor zei am înțeles-o, și m-am întărit întru credința lui Hristos, și voiesc astăzi să mă fac împreună ostaș cu Teodor." Zis-a către dânsul guvernatorul: "Dacă așa grăiești Dioscor, apoi suie-te pe tigaie, ca și Teodor." Atunci Dioscor căzând către mucenicul lui Hristos, a zis: "Robule al lui Hristos, adevăratului Dumnezeu, Teodore, roagă-te pentru mine"; și s-a rugat sfântul pentru Dioscor. Apoi au dezbrăcat de Dioscor, și pe tigaia cea încinsă întinzându-l, tare a strigat: "Mulțumesc ție, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul lui Teodor, că cu robii Tăi mă rânduiești pe mine; primește cu pace sufletul meu." Și acestea zicând și-a dat duhul, și a luat într-un ceas cununa muceniciei ca și tâlharul pe cruce raiul.

După săvârșirea fericitului Dioscor, pe sfântul Teodor l-a aruncat în temniță. După aceea în altă zi, de picioare împiedicându-l și de un cal sălbatic legându-l, l-au târât pe ulițele cetății, gonind foarte tare calul; calul, fără de rânduială purtându-se, peste prăpastii căzând s-a zdrobit, și a pierit, iar mucenicul cu nevăzută puterea lui Dumnezeu păzindu-se, și din legătură dezlegându-se, a rămas întreg și fără de vătămare, toți mirându-se de o minune ca aceea. Iar doi din ostași: Socrat și Dionisie, cei ce legaseră pe sfântul de cal, povesteau o vedenie oarecare minunată. Că în timp ce alerga calul, au văzut o căruță de foc din cer pogorându-se la mucenic, care pe mucenicul cel târât l-a luat în sineși și-l trăgea, și l-a pus pe acela în divan întreg. Acești doi ostați spunând aceasta la toți, au strigat: "Mare este Dumnezeul creștinilor." Aceasta auzind guvernatorul, a poruncit ca și pe aceia împreună cu sfântul Teodor în temniță să-i închidă, și a gătit trei zile un cuptor, cu foc mare încindându-l. După aceea în cuptorul acela a aruncat pe mucenicul și pe amândoi ostașii ce crezuseră în Hristos, pe Socrat și pe Dionisie, și îndată niste rouă dumnezeiască s-a pogorât de sus, și i-a rourat pe dânșii, și văpaia a răcorit-o, și ședeau sfinții în mijlocul cuptorului ca în mijlocul unui vânt răcoros și vorbeau unul cu altul.

Atunci și-a adus aminte sfântul Teodor de fericita maica sa, care mai înainte cu trei ani se robise de cei de alt neam, și în țară străină cu alți mulți fusese dusă, și s-a rugat pentru dânsa lui Dumnezeu zicând: "Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule al minunilor, arată-mi mie pe maica mea, precum Tu știi, cu dumnezeiască puterea Ta. Pentru că doresc ca să o văd pe ea, iar Ție toate Îți sunt cu putință; arată-mi mie pe aceea, ca și ceilalți să cunoască măririle Tale." Așa sfântul rugându-se, se stingea văpaia încet, fiindcă încă și ploaie cu rugăciunile mucenicului se pogorâse, și a stins cuptorul, și se plecau sfinții spre somn întru dânsul, și acum era noapte. Și în vis îngerul stând înaintea sfântului Teodor, i-a zis: "Nu te mâhni Teodore pentru maica ta, că iată o vei vedea pe ea"; și deșteptându-se sfântul din somn, a spus prietenilor săi vedenia cea din vis. Și încă el aceea spunând a stat în mijlocul cuptorului maica sfântului, care se numea Filipia, și văzând pe fiul său cel iubit, s-a bucurat și l-a sărutat cu dragoste, și pe ostașii cei ce erau împreună cu dânsul, și le-a spus de unde și cum a venit, cu nevăzută mână purtându-se. Iar sfântul mucenic Teodor la cer mâinile ridicându-și, mulțumirea cea cuvenită a dat lui Dumnezeu. Iar a doua zi guvernatorul din somn sculându-se a zis către ai săi: "Mi se pare mie că n-a rămas în cuptor nici un os al lui Teodor și al ostașilor celor aruncați împreună cu dânsul."

Acestea grăind el, unul din străjerii cei ce păzeau cuptorul, a mers la guvernator spunân-du-i că mucenicii sunt vii în cuptor, și că focul încă de seara s-a stins de tot, din pricina unei ploi care s-a vărsat de sus peste cuptor, stingându-l, și că maica lui Teodor din robie fără de veste venind, șade în cuptor ca într-o cămară cu fiul și cu ostașii vorbind despre Dumnezeul lor. Aceasta auzind guvernatorul s-a spăimântat și sculându-se a mers la cuptor, și chemând pe fericita Filipia, a zis către dânsa: "Oare, tu ești maica lui Teodor?" Răspuns-a fericita: "Eu sunt." Zis-a către dânsa guvernatorul: "Învață pe fiul tău ca să se închine zeilor, ca să nu piară el și pe tine fără fiu să te facă." Iar ea a răspuns: "Fiul meu, precum de dânsul mai înainte de zămislirea lui de la Domnul meu înștiințare am luat, răstignit va fi de tine, și va jertfi lui Dumnezeu jertfă de laudă." Zis-a guvernatorul: "De vreme ce tu singură ai hotărât fiului tău moarte pe cruce, așa să fie." Și îndată a poruncit ca pe sfântul Teodor să-l răstignească, iar sfintei Filipia cu sabia să-i taie capul, iar pe ce doi ostași, pe Socrat și pe Dionisie, să-i împungă cu sulițele. Și așa sfinții mucenici ți-au luat cununile. Iar sfântul Teodor trei zile pe cruce spânzurând viu, după aceea către Domnul s-a dus. Atunci oarecare din dreptcredincioși, luând trupurile sfinților, le-a învălit cu cinstite giulgiuri cu aromate, și la loc însemnat le-a pus cu cinste, slăvind pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe un Dumnezeu în Treime slăvit în veci. Amin.

Tot în această zi, pomenirea sfintei mucenițe Filipia maica sfântului Teodor, care de sabie s-a săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea sfintei mucenițe Alexandra împărăteasa și a slugilor ei Apolo, Isachie și Codrat.

Alexandra mucenița lui Hristos Dumnezeu era soție împăratului Dioclețian; deci văzând ea că sfântul Gheorghe era chinuit în felurite chipuri spre moarte, dar că în chip minunat rămâne viu și sănătos, s-a înfățișat împăratului, în vreme ce aducea el jertfă idolilor, s-a mărturisit pe sine creștină înaintea împăratului. De aceea a fost pusă în închisoare; după acestea dându-se hotărâre ca să fie tăiați Gheorghe și Alexandra, aflând ea aceasta în închisoare s-a rugat lui Dumnezeu, și și-a dat sufletul. Iar Apolo și Isachie și Codrat, fiind slugi împărătesei Alexandra, și văzând-o pe ea că a disprețuit vremelniceasca și stricăcioasa împărăție și pe muritorul împărat, și că, crezând în Hristos, a și murit pentru El, au crezut și ei în Hristos. Și înfățișându-se cu îndrăznire au mustrat pe împăratul numindu-l călcător de lege și sălbatic, și că nu i-a fost milă de însăși femeia sa, cu care a făcut copii. Mâniindu-se împăratul pentru aceasta, a poruncit ca să-i pună la închisoare, și aceasta făcându-se, gândea el toată noaptea eu ce moarte îi va pierde, iar dimineața scoțându-i din temniță, pentru Codrat a poruncit să fie tăiat; iar Apolo și Isachie, iarăți să fie puși la închisoare, și să fie uciși cu foamea; care după câteva zile fiind istoviți de foame, și-au dat sufletele lor Domnului.

Tot în această zi, pomenirea celui între sfinți părintelui nostru Maximian, patriarhul Constantinopolului.

Acest sfânt Maximian era din Roma veche, fiu de părinți bogați și de bun neam; din oarecare trebuințe lăsând Roma s-a dus la Constan-tinopol, unde strălucind cu starea și cinstea vieții lui, și cunoscut fiind ca isteț cu mintea și foarte învățat, a fost hirotonisit preot de fericitul întru pomenire patriarhul Sisinie. Ajungând el până în vremea ereticului Nestorie, care a fost în urma preasfântului Sisinie, a fost prohirisit patriarh în Constantinapol, prin alegerea împăratului și a tot poporul. Și bine păstorindu-ți turma sa doi ani și cinci luni, și Biserica nevătămată de sminteli păzind-o, s-a odihnit în Domnul.

Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Atanasie Sinaitul.

Acest între sfinți părinte al nostru lăsând lumea și cele din lume și luându-și crucea sa pe umeri, după cuvântul Domnului, a urmat lui Hristos cu osârdie; și dorind de mai mare nevoințe de fapte bune, s-a dus la Ierusalim, și închinându-se la cinstitele locuri și cu credință sărutându-le s-a suit la Muntele Sinaiului; și acolo aflând monahi foarte desăvârșiți în sihăstreasca petrecere, a rămas împreună cu ei supunându-li-se și slujindu-le. Deci, făcându-se foarte smerit cugetător, a luat de la Dumnezeu darurile cunoștinței și multei înțelepciuni. Prin care scriind vieți ale sfinților părinți, și cuvinte de suflet folositoarc alcătuind, ajungând la adânci bătrâneți s-a mutat către Domnul.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

Sursa : http://www.calendar-ortodox.ro

 

1877: Pe toată lungimea graniței dunărene, artileria turcă bombardează malul românesc: Brăila, Calafat, Bechet, Oltenița și Călărași

1882: La Sankt Petersburg, a fost încheiat un acord între România și Rusia, cu privire la lichidarea datoriilor din Războiul din 1877-1878

1895: A fost promulgată Legea minelor, care prevedea, pentru prima dată în România, separarea drepturilor de proprietate asupra subsolului de drepturile de proprietate asupra solului, statul preluând proprietatea asupra zăcămintelor minerale și metalifere

1918: Primul război mondial: Baronul Manfred von Richthofen, cunoscut drept „Baronul roșu" a fost ucis într-o confruntare aviatică

1944: Femeile din Franța și-au câștigat dreptul de vot

1960: Inaugurarea orașului Brasilia, noua capitală federală a Braziliei (orașul a fost construit între anii 1957 și 1960 după planurile arhitectului Oscar Niemeyer și ale urbanistului Lucio Costa)

1965: România a devenit membră a Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI)

1992: Se semnează, la București, Tratatul germano–român privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa

1995: Exploratorul Teodor Gh. Negoiță devine primul român care atinge Polul Nord, în cadrul unei expediții ruse de cercetare.

1999: În Germania Hans Eikel preia funcția de ministru de finanțe în urma demisiei lui Oskar Lafontaine

2003: Alegerea procurorului Curții Penale Internaționale (CPI), primul tribunal mondial permanent menit să judece individual persoane acuzate de crime de război, genocid precum și alte încălcări flagrante ale drepturilor omului. Aceasta instituție, înființată în urma unui tratat ratificat de reprezentanți din 87 de țări (Haga, 21–23)

2005: La Congresul PSD, președinte al partidului a fost ales Mircea Geoană

NASTERI

1652
: Michel Rolle, matematician francez (d. 1719)

1729: Țarina Ecaterina a II-a a Rusiei (d. 1796)

1816: Charlotte Brontë, scriitoare britanică (d. 1855)

1828: Hippolyte–Adolphe Taine, istoric, estetician, filosof și critic literar francez (d. 1893)

1849: Oskar Hertwig, citolog german (d. 1922)

1864: Max Weber, economist și sociolog german (d. 1920)

1882: Percy Williams Bridgman, fizician american (d. 1961)

1889: Paul Karrer, chimist elvețian, laureat al Premiului Nobel (d. 1971)

1915: Anthony Quinn, actor de film american de origine mexicană (d. 2001)

1920: Bruno Maderna, compozitor și dirijor italian (d. 1973)

1926: Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (oficial se sărbătorește în luna iunie)

1931: Alexandru Balaban, inginer chimist, vicepreședintele Academiei Române din 11 aprilie 1995

1938: Vasile Spătărelu, compozitor și profesor român (d. 2005)

1941: Juan Somavia, director general al Biroului Internațional al Muncii, din 4 martie 1999

1951: Ion Călin, politician român

1951: William Totok, scriitor și publicist român de naționalitate germană, stabilt în Germania (1987)

1956: Gheorghe Sarău, lingvist român

1963: Tatiana Stepa, compozitoare și interpretă româncă de muzică folk (d. 2009)

1963: Attila Varga, politician român

1973: Alin Gheorghiu, prim–balerin la Opera Națională București

1996: Godja Andrada , jucatoare de handbal la CS Marta Baia Mare

DECESE

1073
: Papa Alexandru al II-lea

1142: Pierre Abélard, filosof francez (n. 1079)

1699: Jean Racine, dramaturg francez (n. 1639)

1736: Eugen de Savoia, feldmareșal al Sfântului Imperiu Roman (n. 1663)

1910: Mark Twain, scriitor american (n. 1835)

1918: Baronul Manfred von Richthofen (Baronul Roșu), asul aviației de vânătoare din Primul Război Mondial (n. 1893)

1965: Sir Edward Victor Appleton, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel (n. 1892)

1965: Petre Antonescu, arhitect român (n. 1873)

1971: Nicolae Bagdasar, filosof român (n. 1896)

1976: A.C. Vaida, prozator român (n. 1910)

1984: Marcel Iancu, pictor, arhitect și eseist originar din România (n. 1895)

1996: Djohar Dudaev, primul președinte al Republicii Cecenia

2001: Antonio Asensio, președintele și fondatorul grupului de presa ZETA

2010: Juan Antonio Samaranch, fost președinte al Comitetului Internațional Olimpic

 

: Conform legendelor, a fost construită Roma de către Romulus și Remus, marcând astfel nașterea vechiului Imperiu Roman1526: Împăratul mogul Babur stabilește în India o dinastie islamică, ca urmare a victoriei în bătălia de la Panipat.1864: Alexandru Ioan Cuza sancționează Codul Penal care intra în vigoare în anul 1865



NEWSLETTER
  Aboneaza-te la newsletter
  pentru a primi prin e-mail
  ultimile noutati
Opinia Publică
Care ar trebui sa fie prioritățile instituțiilor statului pentru județul Botoșani ?
Investiții în infrastructură
Investiții în sănătate
Valorificarea turismului rural
Investiții în agricultură
Atragerea investitorilor străini în județ
Total voturi: 105
Fotografia Zilei

Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce mor, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. ( I Corinteni 1;18)   citeste tot

Evenimentele Zilei

Sinaxar 23 Octombrie În aceasta luna, în ziua a douazeci si treia, pomenirea Sfântului sfintitului Mucenic si Apostol Iacov, fratele Domnului. Acest sfânt Iacov, fratele Domnului, a fost cel întâi episcop l citeste tot




www.ghe.ro

www.transformatoaredetensiune.ro

www.aquabotosani.ro

www.comunebotosani.ro

www.imobiliarebt.ro